Filtrează rezultate:

Ioan MĂNESCU

Interviu realizat de Smaranda Vultur

Interviu prelucrat de Maria Chiş

Domnul Ioan Mănescu este un bănăţean imigrant. Sau un american emigrant. Ca să îi definească statutul şi pentru vinovăţia de a avea o soţie basarabeancă, autorităţile comuniste îl înscriu pe lista deportaţilor în Bărăgan. S-a născut în orașul Bethlehem, statul Pennsylvania, într-o familie de bănăţeni hotărâţi să îşi înveţe copiii numai cu limba americanilor. Viaţa îi aduce însă, în 1930, din nou în România, unde cei mici încep să se deprindă cu vorbirea şi cu obiceiurile de pe aici. Dar, după încheierea războiului, vremurile se schimbă brusc şi, într-o noapte, « li se cer buletinele », « sunt ridicaţi », sunt « îmbarcaţi » apoi « debarcaţi » în plin câmp în altă parte a ţării, unde vor fi nevoiţi să înveţe cu totul alte obiceiuri. Vor construi acolo bordeie şi case fără fundaţie, dar, mai ales, se vor intersecta cu alte destine marcate de ruptură: deportaţi în Siberia, foşti prizonieri, repatriaţi, fugari, « oameni cu antecedente ». Câteodată, oameni.

Interviu realizat de Smaranda Vultur

Ioan JURCHESCU

Interviu realizat de Roxana Onică, 2003

Interviu prelucrat de Maria Odobescu

Ioan Jurchescu n. 7 august 1921, fiu de învăţător din satul Petnic, comuna Iablaniţa, judeţul Caraş-Severin, a fost unul din cei 12 elevi ”aleşi” pentru clasa viitorului rege Mihai I. Soarta i-a schimbat destinul, de la Iablaniţa la Palatul Regal, unde făceau orele de curs, se ocupau cu sportul şi vedeau multe filme.
Copilăria lui Ioan a fost marcată de această scenă parcă dintr-un film, cei 5 ani de şcoală, din „Clasa Marelui Voevod Mihai”, unde prinţului Mihai I i se adresau cu „Măria Ta” sau „Măria Voastră”, iar Ioan J. era Jurchi.
După această perioadă viaţa a avut un curs obişnuit, Ioan Jurchescu a devenit avocat, în Banat, n-a fost ferit de deportare, de urmărirea regimului comunist, însă nimic din toate acestea nu i-a şters din memoria intervievatului amintirile “vremurilor regale” din care a făcut parte.
După 1989 s-au reîntâlnit, Regele Mihai I şi Ioan Jurchescu, s-au bucurat, şi-au amintit de vremurile bune, de clasa palatină, de prietenia lor.

Interviu realizat de Roxana Onică, 2003

Elisabeta KAPEŢI

Interviu realizat de Smaranda Vultur, 2002

Interviu prelucrat de Maria Odobescu

Kapeți Elisabeta, un personaj interesant, o femeie simplă, cu povestea vieții sale concentrată pe meseria de croitoreasă, ea pune foarte mult accentul pe calitatea lucrului, nu ca celelalte care “nu erau croitorese ci amatoare”. Sau prin “Trebuie să-ţi placă o meserie”, ne face să ne gândim că alegerile din viață contează și trebuie cântărite foarte bine.

Interviu realizat de Smaranda Vultur, 2002

Persida JULAN

Interviu realizat de Mirela Gropşoreanu şi Sorin Tomuţa, 1998

Interviu prelucrat de Maria Odobescu

Ascultându-i povestea, Sidy Julan îţi aminteşte de un personaj de film ce trăieşte nenumărate aventuri într-o singură viaţă. Şi totuşi, în ciuda încercărilor destinului, a reuşit să-şi păstreze energia, tinereţea sufletească şi mai ales umorul, toate acestea întrupate într-o fiinţă mică şi fragilă pe care bătrâneţea a încununat-o cu înţelepciunea vieţii şi a transformat-o într-un martor important al vremurilor de altădată.

Interviu realizat de Mirela Gropşoreanu şi Sorin Tomuţa, 1998

Mariana ȘORA

Interviu realizat de Smaranda Vultur, 2001

Interviu prelucrat de Maria Chiş

Scriitoare, filozof, cunoscut om de cultură, nonagenara Mariana Şora, dezvăluie în interviu o latură mai puţin cunoscută. Se lasă purtată de amintiri şi de nostalgie pe străzile Timişoarei de altădată, cade în admiraţie faţă de o clădire-palat şi face precizări necesare, evident cu o anumită ţintă: „pe vremea aceea casele se identificau după proprietar”. Lumea descrisă este animată: acum trece tramvaiul 4, femeile se salută „visonlataş”, caii fac trap-trap când treci pe lângă Şcoala de Călărie, castanele se rostogolesc zgomotos pentru că, da, e vremea bătăilor cu castane. Dintr-un caier de întâmplări trecute, scriitoarea răsuceşte cu îndemânare un fir şi un sens. Pune rame în jurul unor tablouri în care personajele sunt aşezate cu simpatie şi îngăduinţă. Contextul multietnic toceşte asperităţile, exersează toleranţa şi acceptarea, iar Celălalt se încadrează până la urmă în conturul aceluiaşi portret. Dar când, după Unire, în oraş apar funcţionarii din „Regat”, lumea ridică din sprâncene, fals scandalizată: „Închipuiţi-vă că ordonanţa trebuie în fiecare dimineaţă să-l ajute să tragă şnururile de la corset, că ăsta poartă corset! Era ceva de pomină! Şi altceva de pomină era… bineînţeles că se şi pudra ofiţerul. Şi alt lucru absolut de scandal erau ofiţăresele, care stăteau la cafenea şi la cofetărie la palavre şi, eventual, cred că şi fumau şi ordonanţele plimbau copiii în cărucior. Scandal nemaipomenit ! » Interviul este, în ansamblu, un exerciţiu de admiraţie faţă de o lume căreia autoarea pare să nu îi afle, în prezent, elementele de continuitate.

Interviu realizat de Smaranda Vultur, 2001

Veronica BAN

Interviu realizat de

Interviu prelucrat de Ioana Duță

Pornind de la povestea familiei, Veronica ne invită într-o călătorie neașteptată. Născută în 1927 într-o familie de evrei, este martoră la evenimentele marcante ale istoriei recente românești despre care vorbește cu oarecare detașare. De la legionari la evacuarea evreilor din timpul războiului la ocupația rusă și venirea comuniștilor, Veronica le poate asocia cu anii de școală, cu primele locuri de muncă sau cu venirea pe lume a copiilor. De o cultură impresionantă, ea reface pe scurt istoria evreilor și prezintă obiceiuri specifice. Mutându-se în Israel, are ocazia de a vizita țara și de a aprofunda cultura, însă conflictele cu palestinienii și nenumăratele atentate fac ca viața acolo să fie trăită în frică.

Interviu realizat de

Ioan VASILCIN

Interviu realizat de Florina Jinga, 1997

Interviu prelucrat de Ioana Duță

Greu să îți dai seama că ai de a face cu un interviu și nu cu o lecție de istorie, însă interlocutorul, abil în a prezenta istoria locului, captivează prin amănunte spectaculoase despre trecerea la catolicism a bulgarilor de la răsărit. De la trimiterea la școală la Roma până la eliberarea de sub turci, interviul acoperă secole întregi de istorie pentru a explica cum au ajuns bulgarii să se stabilească în satul Dudeștii-Vechi din Banat.

Interviu realizat de Florina Jinga, 1997

Petre CHIRIȚESCU

Interviu realizat de Smaranda Vultur, 2002

Interviu prelucrat de Maria Odobescu

Chiriţescu Petre, aduce poveștile despre tradiția de farmacist în familie, chiar de când s-a născut în farmacie, de-atunci și toată viața va duce din moștenirea familiei mai departe. Împrejurimile Oraviței, viața culturală, regimul comunist, alegerile pe care a trebuit să le facă în viață întregesc povestea vieții lui.

Interviu realizat de Smaranda Vultur, 2002

Iuliu GALFY

Interviu realizat de Adrian Onică, 2003

Interviu prelucrat de Roxana Rogobete

Ce legătură au vampirismul, minele de cupru și valurile de migrație către Banatul Montan? Numai Iuliu Galfy le putea lega și dezlega într-un interviu care iese din cadrele unei povești individuale, căci amintirile sale dezvăluie fragmente de istorie locală. Medicul istoric, așa cum se definește, care trece nonșalant de la Maria Tereza la pliculici, de la frătuți și bufeni la organizarea administrativă a Banatului Montan, de la fabrica de bere de la Oravița la legenda Beiului sau Pornografia bănăţeană. Picanterii, leacuri, legende se împletesc într-o poveste erudită și blândă.

Interviu realizat de Adrian Onică, 2003

Vasile DOCEA

Interviu realizat de Smaranda Vultur, 2016

Povestea deportării în Bărăgan spusă cu tandrețe de către Vasile pentru că tinerețea și-a petrecut-o acolo. Pe cât de mare a fost spaima că vor fi duși în Siberia, pe atât de mare bucuria că se află tot în România. Pe cât de grele au fost condițiile, pe atât de dulci au fost dansurile sâmbata cu prietenii. Înfricoșătoare deportarea, dureroasă despărțirea de cei cu care și-au împărtășit suferințele. Poveștii domnului Docea nu-i lipsește nimic : de la mânzul separat de mama urcată în tren la fuga la Buzău după o haină din păr de cămilă. Înțepătoarea ironie este și ea prezentă : deși erau liberi, au amânat întoarcerea acasă „aproape un an ca să moară bunicu, să nu moară pe drum”.

Interviu realizat de Smaranda Vultur, 2016

Teme

Principalele teme desprinse din interviurile studiate în cadrul cercetării subiective a proiectului